Azi mergem la distracţie!

1002245_529744493746758_238935684_n Acestea sunt cele mai aşteptate cuvinte în familia Manolică! Sunt motivul pentru care începe săptămâna (din declaraţiile copiilor, desigur!), singura monedă de “şantaj” care funcţionează  atunci când negociez ceva cu cei trei moştenitori!

Dar ce se ascunde în spatele acestei propoziţii?

1013584_529744987080042_475038422_nCând Mihai intra în clasa I, tocmai se năştea Eva (numărul 3 pe tricou). M-am gândit că s-ar putea ca el să se simtă izolat sau “mai ieftin” şi să considere că toată atenţia mamei este definitiv îndreptată fie spre noul boţ de lumină, fie spre Mateea – care avea doar doi anişori. În plus, nu am stat în concediul de maternitate decât două luni, aşa că mai apărea un pretendent la timpul meu – studentul.

1069881_529744717080069_132532637_nÎn consecinţă, am decis să instaurăm o regulă: o dată pe săptămână, doar noi doi, adică eu şi cu el, urma să petrecem o după-amiază după regulile lui. Să mergem (obligatoriu pe jos, ca să avem mai mult timp de discuţii) unde alegea el, să mâncăm ce dorea el, cât dorea el, să discutăm ce dorea el şi să stăm cât dorea el. Îl aşteptam la poarta şcolii şi împreună declaram deschisă ziua de distracţie!

999051_529744830413391_970995236_nA fost îndărătnic la început. Mergea ţâfnos, pus mereu pe harţă, de parcă mă încerca: chiar vreau să ne distrăm sau nu? Apoi, încetul cu încetul, a ajuns să fie fermecat de această experienţă. Bineînţeles că alegea să mâncăm numai la McDonalds sau KFC! Dar, invariabil, ajungeam la libraria Alexandria (iniţial pe vremea când era la Fundaţie, apoi pe Ştefan cel Mare). Împreună răsfoiam cărţi, analizam jocuri sau orice altceva. Apoi a ales şi alte librării, magazine de electronice sau, mai nou, de haine. Acestea erau şi încă mai sunt puncte nelipsite din itinerariul nostru, dar, cel mai important, descoperea Iaşul alături de mine. Aveam grijă să-l port pe tot felul de străduţe încărcate de istorie, vizitam muzee, admiram arhitectura unor case, florile de curţile oamenilor, cunoşteam câini şi pisici… Şi vorbeam! Vorbeam non-stop! Abordam toate subiectele posibile şi imposibile. Eram doar a lui!

971669_529744353746772_1611142919_nFetele au intrat pe rând, mai întâi Mateea, apoi Eva în acest joc. Am încercat să am cu fiecare în parte o zi diferită, dar acum nu mai am timp să merg cu câte unul. De obicei merg cu toţi trei. Fac, însă, eforturi să avem şi ziua fiecăruia, măcar o dată pe lună. La sfârşitul zilei suntem cam obosiţi, e drept! Dar ce rămâne în amintire este nepreţuit! Am învăţat, astfel, cu ei alături, că relaţia cu copilul tău/copiii tăi se construieşte pas cu pas. Am învăţat că şi ei au nevoie de un confident – şi cine e mai bun decât o mamă! Am învăţat că au nevoie de repere, au nevoie de modele, au nevoie de explicaţii “pe limba lor”. Ei au înţeles că nu mulţi fac asta şi, prin comparaţie, copiii mei au apreciat odată în plus iniţiativa şi efortul meu. Şi cât de multă nevoie am şi eu să mă fac înţeleasă!

Continuarea pe Catchy!      🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s