Am copii mari… din fericire!

1170899_549417955112745_360495088_nŞtiţi bucuria cu care aşteptăm concediul? Cum să nu! Că doar avem cu toţii în minte un contor invizibil care ne anunţă: “Au mai rămas x zile!”. Eu, una, mă închipui zăcând şi nefăcând nimic … aşa… vreo săptămână… Uneori mă  bucur doar să-mi reamintesc sunetul liniştit al valurilor şi parcă le simt mângâindu-mi gleznele… Concediul pentru mine înseamnă “la mare”! Muntele e frumos, e tonic, dar … nu e “la mare”… Şi, oricât mi-aţi explica şi voi, ca mulţi alţii, că există munţi care se ridică din mare (am şi fost în astfel de locuri!), prezenţa lor e pur decorativă în inima mea. Marea e iubirea vieţii mele şi gata!

Însă, când eşti părinte, concediul se suprapune peste o altă noţiune “vecină şi prietenă” cum ar zice unii: vacanţa copiilor. Şi, deodată, te vezi cotropit precum ţările bogate şi blajine! Nu mai este concediu, ci vacanţă şi nu mai este al tău, ci “al lor”. Îmi explica acum câţiva ani o prietenă, care pe atunci nu avea copii, că e un non-sens să îţi faci concediul după cum îţi cântă copiii. Că eşti părinte, tu plăteşti şi gata! Ei merg unde le spui tu şi nu invers… Acum e şi ea mamă şi, nu o să ghiciţi, dar … vacanţele se fac după “ăla micu’ ”. Dacă înainte râdeau de noi că mergeam la plajă cu ditamai geanta, acum sunt o copie mai întârziată a noastră. Oare s-a schimbat ceva în viaţa lor?!

Anul acesta am fost la mare (bineînţeles!), într-un complex imens. Nu eram în România, dar multă română se mai vorbea prin jurul nostru… La masă făceam ochii roată să-mi identific prin mulţime copiii şi, inevitabil, dădeam cu ochii de persoane trase la faţă, încercănate şi fără urmă de zâmbet pe chip: erau părinţi de copii mici! Din cauza căldurii şi a agitaţiei din jur, toţi ţâncii parcă erau băgaţi în aceeaşi priză. Plângeau şi aruncau mâncarea pe jos sau măcar ţipau şi băteau din picioare în faţa insistenţelor părinţilor. Îi vedeam pe aceşti oameni şi pe plajă construind castele, adunând din mare lopăţelele luate de valuri sau cărând găleţele cu apă. Îi recunoşteam după mers, după privire, după abundenţa de bagaje, după căscat… Oare ei erau în concediu? Oare erau la relaxarea mult visată? Cam acesta e concediul părinţilor cu copii mici. Şi e extenuant! Ştiu ce spun, pentru că am fost acolo … de vreo 15 ani!

Dar mi-a fost dat să văd şi alt tip de concediu: al părinţilor de adolescenţi. Lângă noi, pe plajă, a venit un grup de români în care era şi o tânără de vreo 15 ani. Mama ei o vâna ca pe un infractor. O căuta în buzunare, îi confisca telefonul, îi citea mesajele, o ameninţa cu tăierea de fonduri… şi în tot timpul ăsta se plângea! Ce îi face ei copilu’… Iar fata se comporta precum o victimă terorizată de agresorul ei! Ce îţi puteai dori mai mult la mare, la soare, la relaxare?! O plajă privată?! Mă uitam şi eu la adolescentul de lângă mine care îmi tot repeta că e ultimul an în care mai merge cu noi, că ar fi putut să meargă la Vama Veche…

Viaţa ţi se schimbă odată cu venirea copiilor. E adevărat! Un coleg mi-a spus cândva că voi vedea eu că un copil mic îţi aduce probleme mici, pe când un copil mare vine cu probleme mari cât casa! Ştiu şi eu?! Mai că i-aş da dreptate! Dar cearcănele mamelor de copii mici îmi aduc aminte de depresiile datorate privaţiunii de somn! Un cap limpede şi odihnit găseşte mai uşor, parcă, soluţii. Poate de aceea am făcut toate greşelile posibile şi imposibile ca mamă novice.

Una peste alta, deja se prefigurează zorii revenirii concediilor de odinioară! Mihai vrea la Vama Veche, vor urma Mateea, apoi Eva… Aşa că deja l-am anunţat pe Mircea că, mai devreme decât credem noi, vom merge ca doi ghizuroi, numai noi doi, în concediu! Dar atunci voi alege NUMAI hoteluri „Adults Only!” – create anume pentru cei ce nu vor să audă orăcăit de bebeluşi în toiul nopţii, ţipete sfâşietoare în restaurante sau nu vor să facă slalom printre prichindei! Mi-a ajuns! Atunci voi spune relaxată: Am copii mari… din fericire!

@driana

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s